URTICÁNT, -Ă adj. care provoacă usturime; urzicător, usturător. (< fr. urticant) Vezi definitia »

SECÁNT, -Ă I. adj. (despre o dreaptă, un plan) care taie alte drepte, un cerc etc. II. s. f. 1. dreaptă care intersectează un cerc sau o curbă în cel puțin două puncte. 2. funcția trigonometrică a unui unghi ascuțit într-un triunghi dreptunghic, raportul dintre ipotenuza și cateta alăturate unghiului. (< fr. sécant) Vezi definitia »

ACRESCÉNT, -Ă adj. (Bot.; despre un organ) Cu tendință de creștere, care devine din ce în ce mai mare. [Cf. fr. accrescent, lat. accrescens]. Vezi definitia »

pápelcrant s.n. (înv.) nalbă. Vezi definitia »

buzeránt (buzeránți), s. m. – Pederast. Mag. buzeráns (DAR), din it. buggerone (‹ Bulgarus), cf. REW 1383. În Trans. Vezi definitia »