EPISILOGÍSM, episilogisme, s. n. Silogism dintr-o serie de silogisme, care are ca premisă concluzia silogismului anterior. – Din fr. épisyllogisme. Vezi definitia »

NONCONFORMÍSM s. n. abatere conștientă de la regulile în uz, tendința de a nu accepta moravurile, mentalitatea, tradițiile unui anumit mediu; anticonformism. (< fr. non-conformisme) Vezi definitia »

POLITICIANÍSM s. n. Activitate politică orientată spre realizarea unor anumite interese personale, de grup sau de partid; atitudine, conduită, comportare specifică politicianului (2). [Pr.: -ci-a-] – Politician + suf. -ism. Vezi definitia »

CAUZALÍSM s. n. Concepție filozofică bazată pe cauzalitate. [Pr.: ca-u-] – Din fr. causalisme. Vezi definitia »

DISPERMATÍSM s.n. (Med.) Ejaculație lentă, dificilă sau chiar imposibilă a spermei. [< fr. dyspermatisme]. Vezi definitia »