Definita cuvantului ocărâtor
OCĂRÂTÓR, -OÁRE, ocărâtori, -oare, adj. (Înv.) Care jignește, insultă, ofensează. – Ocărî + suf. -tor.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ocărâtor
CANOTÓR, -OÁRE s. m. f. sportiv care practică canotajul; canotier. (< fr. canoteur) Vezi definitia »
BIOINDICATOR, bioindicatori, s.m. Specii sau populații stenotope caracteristice pentru un anumit tip de sol sau de apă, indicând existența unor elemente organice pe care acestea le conțin ori un anumit grad de poluare Vezi definitia »
VÂNZĂTÓR, -OÁRE, vânzători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană fizică sau juridică care vinde ceva (ocazional sau permanent). ♦ Spec. Persoană care este angajată într-un magazin pentru a efectua vânzarea mărfurilor și pentru a servi clientela. ◊ Expr. (Ir.) Vânzător de piei de cloșcă = negustor fără marfă și fără capital. ♦ (Adjectival) Care este de vânzare, destinat vânzării, de vândut. ◊ Loc. vb. A face (un bun imobil) vânzător = a pune în vânzare, a vinde. 2. Fig. (Adesea adjectival) Trădător, înșelător. – Vinde + suf. -ător. Vezi definitia »
Compozitor italian vestit mai ales pentru creatiile sale in muzica de opera Vezi definitia »
INSTALATÓR, -OÁRE s. m. f. lucrător care se ocupă cu montarea și repararea unor aparaturi tehnice. (< fr. installateur) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z