EMASCULÁȚIE s. f. emasculare, castrare. ◊ impotență; slăbiciune. (< fr. émasculation) Vezi definitia »

AMFIGAMÍE s. f. fuziune a două celule sexuate din care rezultă nuclei conjugați. (< fr. amphigamie) Vezi definitia »

APOMIXÍE (‹ fr.; {s} gr. apo „departe” + mixis „amestec”) s. f. (BIOL.) Înmulțire fără fecundare la organisme cu diferențiere sexuală. Se realizează prin semințe produse fără fecundare (agamospermie), prin organe vegetative sau porțiuni din ele (clonare), prin concreșterea de organe ale unei plante pe altă plantă (transplantare). Apogamia și partenogeneza sînt cazuri de a. Vezi definitia »

ADVÉCȚIE s.f. Mișcare de aer cu direcție orizontală. [Gen. -iei. / < fr. advection, cf. lat. advectio]. Vezi definitia »

AUTOCORÉCȚIE s. f. acțiune proprie unui sistem cibernetic de a perfecționa rezultatele la ieșirea din sistem. (< fr. autocorrection) Vezi definitia »