INTEROGÁȚIE s. f. 1. interogare. 2. figură de stil constând în a pune o întrebare unui interlocutor determinat, fără a aștepta un răspuns. (< fr. interrogation, lat. interrogatio) Vezi definitia »

INFORMÁȚIE s. f. 1. știre, veste, comunicare. ◊ lămurire asupra cuiva sau a ceva; totalitatea materialului de informare și de documentare; izvor, sursă. 2. noțiune centrală a teoriei comunicațiilor și a ciberneticii, desemnând elementele noi în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în structura unui mesaj, în semnificația unui simbol. ♦ teoria ĩ = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație, ale canalelor de transmisie și ale instalațiilor de păstrare și de prelucrare a informațiilor. 3. ~ genetică = totalitatea materialului genetic dintr-o celulă. (< fr. information, lat. informatio) Vezi definitia »

PERFORÁȚIE, perforații, s. f. Perforare; (concr.) gaură făcută prin perforare. ♦ (Med.) Găurire a unui organ, a unui țesut, a unui os, a unei membrane în urma unui proces patologic; (concr.) gaură, orificiu astfel apărut. [Var.: perforațiúne s. f.] – Din fr. perforation. Vezi definitia »

părtnicíe s.f. (înv.) participare. Vezi definitia »

TREMULÁȚIE s.f. Tremurare rapidă care se observă la o contracție musculară bruscă. [Gen. -iei. / < fr. trémulation]. Vezi definitia »