METEÁHNĂ, metehne, s. f. (Pop.) 1. Defect, cusur, lipsă, imperfecțiune. ♦ Pasiune, patimă, slăbiciune. 2. Boală, infirmitate, beteșug. – Et. nec. Vezi definitia »

ALEURÓNĂ s. f. substanță proteică de rezervă din semințele unor plante. (< fr. aleurone) Vezi definitia »

variántă (numărul factorilor de echilibru) (-ri-an-) s. f. g.-d. art. variántei Vezi definitia »

talícă, talíci, s.f. (înv.) trăsură ușoară și elegantă cu un cal. Vezi definitia »

PROVIDÉNȚĂ s. f. (În concepțiile religioase) Înțelepciune supremă a divinității în conducerea lumii. ♦ (Art.) Divinitatea, dumnezeirea, Dumnezeu. ♦ Grijă, milă, îndurare ca atribute ale divinității. ♦ Fig. (Rar) Persoană sau împrejurare miraculoasă care contribuie la salvarea sau la fericirea cuiva. – Din lat. providentia, fr. providence. Vezi definitia »