DUMÍNICĂ, duminici, s. f. Ultima zi a săptămânii, folosită de obicei ca zi de repaus legal. ◊ Loc. adj. De duminică = (despre haine) care se poartă în zilele de sărbătoare; care este de calitate (mai) bună. ♦ (Adverbial) În prima duminică următoare zilei în care ne aflăm; (art.) în fiecare duminică. [Var.: dumínecă s. f.] – Lat. [dies]dominica. Vezi definitia »

boală care se manifestă prin tuse și se tratează cu ,,osul iepurelui,, Vezi definitia »

EPANASTRÓFĂ s.f. (Lit.) Epanadiploză. [Et. incertă]. Vezi definitia »

UNGUREÁNCĂ, ungurence, s. f. Femeia ungureanului (1). – Ungurean + suf. -că. Vezi definitia »

PÁSTĂ s. f. 1. preparat de substanțe diferite, de consistență semilichidă. 2. (pict.) culoare preparată cu ulei. 3. ĕ făinoase = produse alimentare, obținute prin uscarea unui aluat nedospit. (< ngr., it. pasta, germ. Pasta, Paste) Vezi definitia »