NOTIFICÁȚIE, notificații, s. f. Act, document prin care se notifică ceva. ♦ Înștiințare oficială scrisă adresată unei persoane, prin organul competent, cu scopul de a o informa că un fapt sau un act juridic a fost îndeplinit sau urmează să fie îndeplinit; notificare. [Var.: notificațiúne s. f.] – Din fr. notification. Vezi definitia »

UROBILINURÍE s.f. Prezența urobilinei în urină. [Gen. -iei. / < fr. urobilinurie]. Vezi definitia »

ANTIFONÍE s.f. Nume dat în muzica antică modului de a cânta pe mai multe voci, opus omofoniei. [Gen. -iei. / cf. fr. antiphonie, gr. antiphonia]. Vezi definitia »

CRANIOLOGÍE s. f. parte a antropologiei care studiază forma și dimensiunile craniului. (< fr. crâniologie) Vezi definitia »

STAFILECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune a stafilomului corneean. [Gen. -iei. / < fr. staphylectomie]. Vezi definitia »