VERMIVÓR, -Ă adj. care se hrănește cu viermi. (< fr. vermivore) Vezi definitia »

STIVATÓR, stivatori, s. m. (Rar) Stivuitor. – Stiva + suf. -tor. Vezi definitia »

MATADÓR² s. n. pânză de in cu firele grupate câte două, pentru cusături sau ca țesătură de suport a unor broderii. (< fr. matador) Vezi definitia »

ASESÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Ajutor al unui judecător (în diferite sisteme de judecată); persoană care ia parte la judecată alături de magistrat. 2. Reprezentant într-un complet de judecată, care asigură aplicarea legilor în spiritul justiției. [< fr. assesseur, cf. lat. assessor – ajutor, adjunct]. Vezi definitia »

URLĂTÓR, -OÁRE, urlători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care urlă sau care vuiește. 2. S. f. Pârâu care curge cu zgomot din înălțimea unui munte: p. ext. cascadă. – Urla + suf. -ător. Vezi definitia »