Definita cuvantului vervă
VÉRVĂ s. f. Însuflețire, avânt, imaginație, fantezie care animă pe cineva (fiind exprimată prin cuvinte); bogăție verbală rezultată din această stare de spirit; volubilitate. ◊ Expr. A fi în (sau in) vervă = a) a fi însuflețit, volubil, avântat; b) (despre sportivi, artiști etc.) a manifesta o formă deosebit de bună. – Din fr. verve.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vervă
PLASMALÉMĂ s. f. peliculă protectoare, mai densă, a citoplasmei. (< fr. plasmalemme) Vezi definitia »
HOBÁNĂ s.f. v. hoban. Vezi definitia »
zâmbitúră (înv.) s. f., g.-d. art. zâmbitúrii; pl. zâmbitúri Vezi definitia »
DIALÉLĂ s.f. (Log.) Cerc vicios într-o demonstrație sau definiție; definire a unei noțiuni prin ea însăși. [< fr. diallèle, cf. gr. diallelos – reciproc]. Vezi definitia »
ÁCIRĂ s. f. v. aceră. Vezi definitia »