SCÂRȚÂÍT¹ s. n. Faptul de a scârțâi, zgomot sau sunet ascuțit, strident care se produce prin frecare, deplasare, apăsare etc.; scârțâială, scârțâitură. ♦ Sunet sau serie de sunete stridente scoase de un instrumentist fără talent care cântă la un instrument cu coarde. – V. scârțâi. Vezi definitia »

RĂZBÍT, -Ă, răzbiți, -te, adj. 1. (Despre piedici, obstacole etc.) Peste care s-a trecut, care a fost depășit (cu efort mare). 2. (Despre oameni) Care este biruit, copleșit de durere, de greutăți etc. – V. răzbi. Vezi definitia »

PLUGĂRÍT s. n. Acțiunea de a plugări; plugărire. – V. plugări. Vezi definitia »

ȚÂȚÂÍT s. n. Faptul de a țâțâi; (concr.) sunet ascuțit, strident. – V. țâțâi. Vezi definitia »

TICNÍT, -Ă adj. v. tihnit. Vezi definitia »