RÁBIC-Ă adj. Privitor la rabie, de rabie. Vezi definitia »

PSEUDODEMÉNȚĂ s. f. afecțiune rară constând într-o diminuare până la dispariție a capacității intelectuale. (< fr. pseudo-démence) Vezi definitia »

MOLÁSĂ, molase, s. f. (Geol.) Conglomerat slab consolidat alcătuit de obicei din gresie feldspatică și ciment calcaros. – Din fr. mollasse. Vezi definitia »

BEHĂITÚRĂ, behăituri, s. f. Strigătul caprelor și al oilor. – Din behăi + suf. -(i)tură. Vezi definitia »

MÉNTĂ s. f. Numele mai multor plante erbacee (medicinale) din familia labiatelor, cu frunze dințate și cu flori puternic mirositoare; izmă (Mentha). ◊ Mentă creață = izmă creață. ♦ Bomboană (sau pastilă) de mentă = bomboană aromată cu esență extrasă din planta definită mai sus. [Var.: míntă s. f.] – Din sl. menta, lat. mentha, fr. menthe. Vezi definitia »