temelíe (-íi), s. f. – Temei, fundament. – Mr. θimel’u, megl. timel’ à. V. sb. temelije (Candrea; Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 141), este dubletul cuvîntului anterior. – Der. temeli (var. temelii, temeliici), vb. (a fonda, a crea), înv. Der. de la tc. temel (Meyer, Alb. St., IV, 55; Lokotsch 2062) este improbabilă. Vezi definitia »

INHUMÁȚIE s. f. înhumare. (< fr. inhumation) Vezi definitia »

DISÉCȚIE, disecții, s. f. Deschidere a unui organism, urmată de separarea și analizarea metodică a componentelor lui, prin mijloace chirurgicale; disecare. – Din fr. dissection, lat. dissectio. Vezi definitia »

CRISTOFANÍE s. f. apariția, arătarea lui Iisus Cristos. (< fr. christophanie) Vezi definitia »

PSIHOPEDAGOGÍE s. f. Aplicarea metodelor psihologiei experimentale în pedagogie. – Din fr. psychopédagogie. Vezi definitia »