SCHINGIUÍT², -Ă, schingiuiți, -te, adj. 1. (Despre ființe) Care a fost supus la (mari) suferințe fizice; chinuit, torturat. 2. Fig. (Despre cuvinte, limbă, vorbire etc.) Pronunțat, scris sau reprodus incorect; deformat, schimonosit. – V. schingiui. Vezi definitia »

BRONHOLÍT s.n. (Med.) Calcul bronșic. [< fr. broncholithe, cf. gr. bronchos – trahee, lithos – piatră]. Vezi definitia »

ALBÍT¹ s. n. Mineral lăptos, verzui, roșiatic, cu luciu sidefiu sau sticlos, folosit în industria ceramicii. – Din fr. albite. Vezi definitia »

CRISOLÍT s. n. piatră prețioasă, varietate de peridot, verde; olivină. (< fr. chrysolite) Vezi definitia »

BRONZÍT s. n. varietate de piroxen și oxid de fier, brun-gălbui. (< fr. bronzit) Vezi definitia »