PERIMÉTRU, perimetre, s. n. 1. (Mat.) Suma lungimilor laturilor unui poligon; linie închisă care mărginește o suprafață. 2. Suprafață cuprinsă într-un perimetru (1); limită a teritoriului unei localități, a unei zone etc. – Din fr. périmètre, ngr. perímetros, germ. Perimeter. Vezi definitia »

fiácru (fiácre), s. n. – Birjă, trăsură de piață. Fr. fiacre. Înv., ca și dubletul fiacăr, s. n., din germ. Fiaker. Vezi definitia »

KILOGRAMMÉTRU s. m. unitate de măsură a lucrului mecanic și a energiei, egală cu efortul necesar pentru deplasarea unei greutăți de 1 kg cu 1 m. (< fr. kilogrammètre) Vezi definitia »

CAPELMÁISTRU s. m. 1. prim interpret (violonist) al unei orchestre. 2. dirijor al unei orchestre mici, al unei fanfare. (< germ. Kapellmeister) Vezi definitia »

PODOMÉTRU s. n. 1. instrument pentru înregistrarea, în număr de pași, a distanței parcurse de un pieton; pedometru, odometru. 2. aparat medical care înregistrează dimensiunile piciorului. (< fr. podomètre) Vezi definitia »