CONTUZIÚNE s.f. v. contuzie. Vezi definitia »

SUCUSIÚNE, s. f. (Med.) Metodă de punere în evidență a unei cantități de lichid liber amestecat cu un gaz dintr-un organ cavitar prin clătinarea bolnavului. [Pr.: -si-u-] – Din fr. succusion. Vezi definitia »

a pune (pe cineva) cu botul pe labe expr. a anihila (pe cineva); a pune la punct (pe cineva). Vezi definitia »

CONJURAȚIÚNE s. f. v. conjurație. Vezi definitia »

INTROGRESIÚNE s.f. (Biol.) Formare de noi specii prin hibridare vegetativă. [< engl. introgression – hibridare]. Vezi definitia »