TONALITÁTE, tonalități, s. f. I. 1. Ansamblul legilor care stau la baza gamelor. ♦ Raportul dintre sunetele unei scări muzicale față de acordul ei principal. 2. (Lingv.) Înălțime caracteristică a unei vocale în scara normală a tonurilor. ♦ Intonație deosebită în unele limbi a unor cuvinte cu sens diferit care se scriu la fel. II. 1. Ton² (II 1). 2. Ton² (II 2). ♦ Ambianță cromatică specifică unui tablou. – Din fr. tonalité. Vezi definitia »

EXCITABILITÁTE s. f. Capacitate a substanței vii de a reacționa în mod specific la acțiunea mediului extern și intern. – Din fr. excitabilité. Vezi definitia »

INCREDULITÁTE s. f. (Rar) Însușirea de a nu fi credul; lipsă de încredere; neîncredere. – Din fr. incrédulité. Vezi definitia »

IMPREGNABILITÁTE s. f. Calitatea de a fi impregnabil. – Din fr. imprégnabilité. Vezi definitia »

CALOZITÁTE s. f. întărire și îngroșare a pielii. (< fr. callosité, lat. callositas) Vezi definitia »