Definita cuvantului colocație
COLOCÁȚIE s. f. 1. (log.) poziție, clasament al unui obiect în raport cu altele. 2. (jur.) înscriere a creditorilor în ordinea în care aceștia trebuie să plătească. 3. (lingv.) grup de cuvinte; sintagmă. (<fr. collocation)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu colocație
jelíe s.f. (înv.) jale, supărare. Vezi definitia »
REOLOGÍE s. f. Ramură a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie curgerea lentă și deformarea în timp a corpurilor solide sub acțiunea forțelor exercitate asupra lor. [Pr.: re-o-] – Din fr. rhéologie. Vezi definitia »
Bacterie feruginoasa Vezi definitia »
HIPERALGEZÍE s.f. Sensibilitate exagerată la durere; hiperalgie. [Gen. -iei. / < fr. hiperalgésie, cf. gr. hyper – peste, algesis – durere]. Vezi definitia »
NECROSPERMÍE, necrospermii, s. f. (Med.) Prezență în spermă a spermatozoizilor morți, cauză a sterilității masculine. – Din fr. nécrospermie. Vezi definitia »