Definita cuvantului coloratură
COLORATÚRĂ s. f. 1. manieră de interpretare vocală care permite interpretului să-și afirme virtuozitatea tehnică, executând rulade, triluri etc. ♦ soprană de ~ = soprană care interpretează în această manieră. 2. bogăție de culori; colorit. (<germ. Koloratur, it. coloratura)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu coloratură
MÁCLĂ s.f. Grup de două sau de mai multe cristale alipite sau întrepătrunse. [< fr. macle, cf. lat. macula – pată]. Vezi definitia »
GROGRÉNĂ s. f. panglică textilă pentru întărituri, finisaje etc., folosită în croitorie. (< fr. gros-grain) Vezi definitia »
NEBEDÉRNICĂ s. f. v. nabederniță. Vezi definitia »
CONCOMITÉNȚĂ s.f. (Rar) Coexistență, simultaneitate a două sau mai multe lucruri. [Cf. fr. concomitance]. Vezi definitia »
PROTOCLORÚRĂ s.f. Sare care rezultă din combinația unui corp simplu cu clorul, conținând cantitatea cea mai mică posibilă de clor. [< fr. protochlorure]. Vezi definitia »