MIASTENÍE s. f. sindrom caracterizat printr-o epuizare anormală și rapidă a forței musculare, fără semne de paralizie. (< fr. myasthénie) Vezi definitia »

EPILEPSÍE s. f. boală nervoasă manifestată prin accese de convulsii însoțite de pierderea cunoștinței și a sensibilității, halucinații etc. (< fr. épilepsie, lat., gr. epilepsia) Vezi definitia »

MIONEVRALGÍE s.f. Nevralgie musculară. [Pron. mi-o-, gen. -iei. / < fr. myonévralgie]. Vezi definitia »

HORMONOLOGÍE s. f. Ramură a endocrinologiei care studiază originea, structura și activitatea hormonilor. – Din fr. hormonologie. Vezi definitia »

SEISMOTAXÍE s. f. reacție pozitivă sau negativă a organismelor față de acțiunea unor agenți mecanici. (< fr. séismotaxie) Vezi definitia »