Definita cuvantului comandament
COMANDAMÉNT s. n. 1. organ de comandă (într-o mare unitate militară etc.). 2. (fig.) sentință, precept, normă, regulă. 3. (jur.) act prin care creditorul, prin mijlocirea unui agent judecătoresc, începe executarea imobiliară, somând pe debitor să plătească datoria. (
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu comandament
DECURÉNT, -Ă adj. (despre frunze) cu limbul prelungit și pe organul pe care e înserat (pețiol sau tulpină). (< fr. décurrent, lat. decurrens) Vezi definitia »
PLEDÁNT, -Ă adj. Care pledează. ♦ Avocat pledant = avocat care are dreptul să susțină o cauză în fața justiției în schimbul unui onorariu. [< fr. plaidant]. Vezi definitia »
ȘARMÁNT, -Ă adj. fermecător, încântător. (< fr. charmant) Vezi definitia »
ACCIDÉNT, (1, 2) accidente, s. n., (3) accidenți, s. m. 1. Întâmplare neplăcută care întrerupe în mod neprevăzut mersul normal al lucrurilor. ♦ Întâmplare nenorocită care aduce rănirea, mutilarea sau moartea cuiva. 2. Neregularitate a solului. 3. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, alterează înălțimea unui sunet cu un semiton sau două. – Fr. accident (lat. lit. accidens, -ntis). Vezi definitia »
DETRIMÉNT s. n. (În loc. prep.) În detrimentul (cuiva sau a ceva) = în dauna, în paguba (cuiva sau a ceva). – Din fr. détriment, lat. detrimentum Vezi definitia »