POȚIÚNE s.f. Medicament lichid care se ia în doze mici pe cale bucală. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. potion, lat. potio]. Vezi definitia »

APELAȚIÚNE s. f. 1. denumire, calificare, nume. 2. (jur.) apel. ◊ adresare (însoțită de o cerere, de o rugăminte). (< fr. appellation, lat. appellatio) Vezi definitia »

DIGRESIÚNE s.f. 1. Abatere de la un subiect principal; parte străină de subiectul tratat. 2. (Astr.) Alongație aparentă a unei planete în raport cu Soarele. [Pron. -si-u-, var. digresie s.f. / cf. fr. digression, lat. digressio]. Vezi definitia »

CÚINE s. f. v. cuhnie. Vezi definitia »

INTROMISIÚNE s. f. introducere a unui corp în interiorul altuia. (< fr. intromission) Vezi definitia »