act sexual cu finalizare orala Vezi definitia »

obiect de dimensiuni mici fara definitie aprobata momentan, sau a carei definitie nu este cunoscuta inca =))moderator cu ~; ~ moderator; ~ moderat; plm de ~; etc ~; Vezi definitia »

PERFÉCT, -Ă, perfecți, -te, adj., s. n. I. Adj. 1. Care întrunește în gradul cel mai înalt toate calitățile cerute; desăvârșit. ◊ Gaz perfect = gaz ale cărui molecule, de dimensiuni neglijabile față de distanțele dintre ele, nu exercită forțe de atracție una asupra alteia și care verifică, la orice temperatură, legile gazelor. Număr perfect = număr întreg egal cu suma divizorilor lui pozitivi. 2. (Adesea adverbial) Absolut, deplin, complet, total. ♦ (Adverbial; eliptic) Îmi convine, sunt de acord; foarte bine, bravo, excelent. II. S. n. Timp al verbului care exprimă o acțiune petrecută și încheiată în trecut; trecut. ◊ Perfectul compus = timp trecut care exprimă acțiunea fără a o raporta la momentul vorbirii sau raportând-o ca un trecut mai îndepărtat. Perfectul simplu = timp trecut care exprimă acțiunea fără a o raporta la momentul vorbirii, sau raportând-o la un trecut mai apropiat. Mai mult ca perfectul = timp trecut folosit pentru a exprima o acțiune încheiată înaintea alteia, petrecută tot în trecut. – Din lat. perfectus, germ. perfekt. Vezi definitia »

antráct (antrácte), s. n. – Pauză între două acte ale unei reprezentații. Fr. entr' acte. Vezi definitia »

CONSPÉCT s. n. privire generală asupra unei probleme, lucrări etc., materializată într-o consemnare sistematică. ◊ rezumat. (< lat. conspectus, germ. Konspekt, rus. konspekt) Vezi definitia »