ÓRCA s. f. delfin foarte mare, feroce, care atacă îndeosebi focile. (< it. orca) Vezi definitia »

TRÓNCA-TRÓNCA interj. Cuvânt care imită zgomotul făcut de două obiecte care se lovesc unul de altul în cadență regulată, monotonă. [Var.: trónca-tránca interj.] – Onomatopee. Vezi definitia »

ZÚCA s.f. art. (Reg., în expr.) A sta cuiva de-a zuca = a sta pe capul cuiva. Vezi definitia »

ELECTRIFICÁ vb. I. tr. A introduce folosirea energiei electrice într-o regiune, într-o întreprindere etc. [P.i. electrífic. / după fr. électrifier]. Vezi definitia »

simiánca s.f. art. (reg.) horă executată cu pași săltați, spre dreapta și spre stânga, de câte două ori; melodie după care se execută această horă. Vezi definitia »