Definita cuvantului abacă
ABÁCĂ s.f. Partea superioară a capitelului unei coloane, care susține arhitrava. [Pl. -ce. / < fr. abaque, cf. lat. abacus].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu abacă
NEURILÉMĂ s. f. nevrilem. (< germ. Neurilemma) Vezi definitia »
CANABÍNĂ s.f. Substanță rășinoasă extrasă din cânepa de India. [Cf. lat. cannabis – cânepă]. Vezi definitia »
INERÉNȚĂ s. f. 1. calitatea, starea a ceea ce este inerent. 2. caracteristică a unei relații de reciprocitate între două categorii sintactice presupuse în cadrul aceleiași unități. (< fr. inhérence) Vezi definitia »
MUSCULATÚRĂ s. f. totalitatea mușchilor corpului. (< fr. musculature) Vezi definitia »
CĂRĂTÚRĂ, cărături, s. f. Acțiunea de a căra; transport. ♦ (Concr.) Cantitate dintr-o povară, cât se poate căra o dată (cu căruța, cu carul etc.). – Căra + suf. -ătură. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z