FORMÚLĂ s.f. 1. Expresie generală și invariabilă a unei idei, a unei relații etc. care poate fi aplicată în mai multe cazuri particulare. ◊ Formulă de politețe = formă convențională de exprimare folosită pentru a se adresa unei autorități sau unei persoane. ♦ Frază-tip care cuprinde termenii formali și expreși în care trebuie compus un act, o sentință etc. 2. Expresie matematică reprezentând o relație generală între mai multe mărimi. 3. Expresie în simboluri care reprezintă compoziția unei combinații chimice. 4. Soluție; mod de a face ceva, mijloc. 5. Parolă. [< lat., it. formula, fr. formule]. Vezi definitia »

MOMÍȚĂ¹, momițe, s. f. (Pop.) Ganglion. ♦ Spec. Glandă de la pieptul și de la gâtul unor animale, din care se prepară anumite mâncăruri. – Din bg. momica. Vezi definitia »

clícă (clíci), s. f. – Materie vîscoasă, pastă, lut; pîine necoaptă și lipicioasă. – Var. clic, s. n. (materie vîscoasă); cliuc, s. n. (Banat. și Olt., drojdie, zaț). Vezi definitia »

BASTONÁDĂ s.f. (Liv.) Bătaie cu bastonul. [Cf. fr. bastonnade, it. bastonata]. Vezi definitia »

sfârțálă, sfârțále, s.f. (reg.) femeie afectată. Vezi definitia »