Definita cuvantului cuminecătură
CUMINECĂTÚRĂ, cuminecături, s. f. (În practicile religiei creștine) Ritual care constituie una dintre cele șapte taine și care constă în gustarea de către credincioși a vinului și a pâinii sfințite de preot, simbol al sângelui și trupului lui Hristos; euharistie, împărtășanie, grijanie. ♦ (Concr.) Vinul și pâinea care servesc în acest scop. – Cumineca + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cuminecătură
RĂZĂLUIÁLĂ, răzăluieli, s. f. (Reg.) Răzuire. – Răzălui + suf. -eală. Vezi definitia »
-ÚRĂ2 elem. uro2-. Vezi definitia »
INSIGNIFIÁNȚĂ s. f. lipsă de însemnătate; mediocritate. (< fr. insignifiance) Vezi definitia »
PERITONÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a peritoneului. [< fr. péritonite]. Vezi definitia »
EXÉRGĂ, exerge, s. f. Mic spațiu gol pe o medalie, destinat să fie acoperit cu o inscripție. ♦ Inscripție, nume, dată etc. gravate pe o medalie. – Din fr. exergue. Vezi definitia »