SOLÍST, -Ă s. m. f. 1. cântăreț sau instrumentist care interpretează un solo sau partea cea mai importantă dintr-o piesă muzicală. 2. dansator care execută singur o piesă coregrafică sau deține rolul principal într-un ansamblu coregrafic. (< fr. soliste, it. solista) Vezi definitia »

satiríst, satiríști, s.m. (înv.) 1. scriitor care compune satire. 2. măscărici. Vezi definitia »

FIZICALÍST, -Ă adj. Referitor la fizicalism. // s.m. și f. Adept al fizicalismului. [< fr. physicaliste]. Vezi definitia »

PLAST²(I) – / PLASTO-, -PLÁST, -PLASTÍE, -PLAZÍE elem. „modelare, formare”, „plasticitate”. (< fr. plast/i/-, plasto-, -plaste, -plastie, -plasie, cf. gr. plastis, plastos, plasis) Vezi definitia »

ECHILIBRÍST, -Ă s. m. f. 1. specialist în echilibristică. 2. (fig.) cel care știe să iasă dintr-o încurcătură cu ajutorul unor expediente, al șireteniei, minciunii etc. (< fr. équilibriste) Vezi definitia »