AFURCÁRE, afurcări, s. f. Acțiunea de a afurca și rezultatul ei. – V. afurca. Vezi definitia »

ÎNCADRÁRE s.f. Acțiunea de a (se) încadra și rezultatul ei; punere, așezare într-un anumit cadru, într-o anumită dispoziție etc. [< încadra]. Vezi definitia »

AUTOAGLUTINÁRE s.f. Proces prin care unii cărbuni aglutinați pot fi brichetați, prin încălzire, fără lianți. [După fr. auto-agglutination]. Vezi definitia »

EPOLÁRE s.f. 1. Aducere a armei în poziția de ochire și declanșare a focului. 2. (Constr.) Execuție a unui epolment. 3. (Mar.) Devierea din plan a marginii unei table de bordaj sau de punte. [După fr. épauler, épaulement]. Vezi definitia »

MALTRATÁRE, maltratări, s. f. Acțiunea de a maltrata și rezultatul ei; brutalizare. – V. maltrata. Vezi definitia »