CITREMÍE s. f. prezența citraților în sânge. (< fr. citrémie) Vezi definitia »

HEMERALOPÍE, hemeralopii, s. f. Slăbire sau pierdere a vederii în condiții de iluminare redusă, datorită absenței vitaminei A; cecitate nocturnă. – Din fr. héméralopie. Vezi definitia »

TETRALOGÍE, tetralogii, s. f. Serie de patru piese de teatru (trei tragedii și o dramă satirică) pe care poeții greci o prezentau la concursuri. ♦ P. ext. Serie de patru opere literare sau muzicale unite printr-o idee comună. – Din fr. tétralogie. Vezi definitia »

ABSÓRBȚIE, absorbții, s. f. 1. Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează prin difuzie din afară o substanță oarecare. ♦ Micșorare sau anulare a intensității unei radiații care cade pe un corp. ♦ Fenomen optic caracteristic lentilelor ochelarilor de vedere de a reține, filtra etc. razele de lumină care dăunează ochiului. 2. Proces de pătrundere a apei, a substanțelor minerale și organice, precum și a gazelor în celulele organismului. ◊ Absorbție intestinală = pătrunderea în sânge și în limfă a produșilor rezultați din digestia alimentelor. 3. Încrucișare repetată a unei rase perfecționate cu una ameliorată în scopul îmbunătățirii radicale a acesteia. [Var.: absorbțiúne s. f.] – Din fr. absorption, lat. absorptio, -onis. Vezi definitia »

HALOCROMÍE s.f. Fenomenul de colorare a unor compuși organici când aceștia se transformă în săruri. [Gen. -iei. / < fr. halochromie, cf. gr. hals – sare, chroma – culoare]. Vezi definitia »