SECTÁR, -Ă s.m. și f. Adept înflăcărat al unei doctrine. // adj. De sectă; (fig.) exclusivist, intolerant; îngust, mărginit. [Cf. fr. sectaire, rus. sektarískii]. Vezi definitia »

HOITÁR, hoitari, s. m. Specie de vultur pleșuv, de culoare albă-gălbuie, cu vârful aripilor negre, cu fața și bărbia golașe care se hrănește cu hoituri, excremente și insecte (Neophron percnopterus). – Hoit + suf. -ar. Vezi definitia »

ȘTĂNȚÁR, ștănțari, s. m. Muncitor care croiește talpa încălțămintei tăind-o cu ștanța (1). – Ștanță + suf. -ar. Vezi definitia »

BUMBĂCÁR, bumbăcari, s. m. Lucrător care se ocupă cu scărmănatul și torsul firelor de bumbac. – Din bumbac + suf. -ar. Vezi definitia »

DESTINATÁR, -Ă, destinatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se încredințează sau i se trimite ceva; adresant. – Din fr. destinataire. Vezi definitia »