Definita cuvantului conciliație
CONCILIÁȚIE s. f. 1. conciliere. ◊ procedură, în dreptul internațional, urmărind înlăturarea conflictelor. 2. figură retorică în care se folosește un argument „ostil” pentru propria cauză. (<fr. conciliation, lat. conciliatio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu conciliație
AUTOSTÁȚIE s.f. 1. Stație de autobuze. 2. Stație de întreținere a vehiculelor automobile. [Et. incertă]. Vezi definitia »
ZOOCHIMÍE s. f. Disciplină care studiază compoziția chimică a corpului animalelor și procesele chimice care se petrec în el. – Din fr. zoochimie. Vezi definitia »
ECONOMETRÍE s. f. tehnica studierii fenomenelor și proceselor economice pe baza analizei matematice și statistice. (< fr. économétrie) Vezi definitia »
INSPIRÁȚIE s.f. 1. Tragere, inhalare, introducere a aerului în plămâni. 2. (Fig.) Facultatea creatoare, spontană a inteligenței umane. ♦ Avânt, entuziasm, forță creatoare. 3. (Fig.) Gând, idee apărută spontan. [Gen. -iei, var. inspirațiune s.f. / cf. fr. inspiration, lat. inspiratio]. Vezi definitia »
ALASOTERAPÍE s. f. ansamblu de metode terapeutice care diferă de medicația specifică. (< fr. allassothérapie) Vezi definitia »