FITOTOMÍE s. f. anatomie vegetală. (< fr. phytotomie) Vezi definitia »

COMBINATÓRIE, combinatorii, adj. (În sintagma) Analiză combinatorie = capitol din calculul probabilităților care studiază aranjamentele, permutările și combinările. – Din fr. combinatoire. Vezi definitia »

CITOGAMÍE s.f. (Biol.) Fuzionarea gameților în cadrul procesului de fecundație. [Gen. -iei. / cf. gr. kytos – celulă, gamos – unire]. Vezi definitia »

CASÁȚIE s.f. (În unele state) Organ judecătoresc suprem care are dreptul să caseze o sentință pronunțată de organele judecătorești de grad inferior. [Gen. -iei, var. casațiune s.f. / < fr. cassation]. Vezi definitia »

MORFOGENÍE s. f. Ramură a geomorfologiei care se ocupa cu studiul originii formelor de relief. – Din fr. morphogénie. Vezi definitia »