VIBRÁȚIE s.f. 1. (Fiz.) Mișcare periodică a unui corp față de o poziție de echilibru; oscilație. ♦ Sunet prelung care ia naștere la lovirea puternică a unui metal. 2. Vibrare. ♦ (Fig.) Emoție puternică. [Gen. -iei, var. vibrațiune s.f. / cf. fr. vibration, lat. vibratio]. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s. f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

sobăríe, s.f. (reg.) meșteșugul sobarului. Vezi definitia »

DISCÍZIE s.f. (Rar) Secționare. ♦ (Med.) Incizare a capsulei cristalinului în operația cataractei. [Gen. -iei. / < fr. discission, cf. lat. discissio – separare]. Vezi definitia »

EPIDIDIMOTOMÍE s.f. (Med.) Incizie a epididimului. [Gen. -iei. / < fr. épididimotomie]. Vezi definitia »