ÁFINĂ, afine, s. f. Fructul comestibil al afinului¹, în formă de bobiță neagră-albăstruie. – Forma feminină a lui afin¹. Vezi definitia »

PLANÉTĂ s.f. Corp ceresc obscur care se învârtește în jurul Soarelui pe o orbită eliptică și care primește lumină și căldură de la Soare. [< lat. planeta, gr. planetes, cf. fr. planète]. Vezi definitia »

CINEMÁTICĂ s.f. Ramură a mecanicii care studiază mișcarea corpurilor independent de cauzele care o produc. [Gen. -cii. / < fr. cinématique, cf. gr. kinema – mișcare]. Vezi definitia »

RÁGILĂ, ragile, s. f. 1. Instrument format dintr-o scândură în care sunt înfipți dinți de fier și prin care se trage cânepa sau inul melițat, ca să se aleagă partea cea mai fină. 2. Zgardă cu țepi de fier care se pune la gâtul câinilor ciobănești spre a-i apăra de mușcătura lupului. ♦ Curea sau scândurică cu câteva cuie, care se fixează la botul vițeilor ca să nu poată suge. [Var.: (reg.) rághilă s. f.] – Cf. germ. Raffel. Vezi definitia »

a suge pe cineva ca o căpușă expr. a tapa de bani (pe cineva). Vezi definitia »