FOLCLORÍSM s. n. Tendință de a exagera elementul folcloric în artă și literatură sau în lucrări teoretice. – Folclor + suf. -ism. Cf. fr. folklorisme. Vezi definitia »

CULTÍSM, cultisme, s. n. Afectare, bogăție căutată, artificială a stilului. ♦ Greșeală de limbă a cărei origine o constituie dorința de a se exprima mai literar, mai puțin banal. – Din fr. cultisme. Vezi definitia »

LIRÍSM s. n. conținut liric, inspirație, atitudine lirică; liricitate. (< fr. lyrisme) Vezi definitia »

SCHOPENHAUERÍSM s. n. filozofia lui Schopenhauer, care afirmă că esența lumii este voința universală, oarbă și irațională, și exclude existența legilor dezvoltării naturii și a societății și propagă un estetism mizantrop, culminând prin proclamarea idealului mistic al „Nirvanei”. (< schopenhauerian + -ism) Vezi definitia »

MALAPROPÍSM s. n. folosire greșită, substituire a unui cuvânt. (< engl. malapropism) Vezi definitia »