Definita cuvantului acceptare
ACCEPTÁRE s.f. Acțiunea de a accepta și rezultatul ei; primire, consimțire. ♦ (Cont.) Consimțământul întreprinderii cumpărătoare pentru achitarea unei cereri de plată emise de întreprinderea furnizoare; ordinul dat băncii pentru achitarea documentului de plată acceptat. [< accepta].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu acceptare
COMPLECTÁRE s.f. v. completare. Vezi definitia »
IDEALIZÁRE s.f. Acțiunea de a idealiza și rezultatul ei. ♦ Procedeu cognitiv de constituire a unor „obiecte” abstracte, care nu există ca atare în realitate. ♦ Transfigurare în cadrul operei de artă a realității în vederea realizării unui ideal artistic. [< idealiza]. Vezi definitia »
RETRÁGERE s.f. 1. Acțiunea de a (se) retrage și rezultatul ei. ◊ Retragere cu torțe = paradă, manifestație făcută seara cu făclii aprinse; ofițer în retragere = ofițer care, din cauza vârstei sau a invalidității, a ieșit din cadrele active ale armatei. ♦ Refugiu. 2. (Arhit.) Denumire dată planurilor întinse față de planul principal al unei fațade. [< retrage]. Vezi definitia »
ÎNNAVETÁRE s. f. Operația de a încărca și de a transporta cu navetele. – Din navetă1. Vezi definitia »
NECULTIVÁRE s. f. v. ÎNȚELENI (1). (Despre pământ, la pers. 3) A se întări, a se preface în țelină (prin necultivare, prin uscare în timp de secetă etc.). [DEX '98] Vezi definitia »