ENANTIÓZĂ s. f. nume dat în anumite sisteme filozofice fiecăruia dintre cele zece opoziții socotite ca sursă a oricărui lucru. (< fr. énantiose) Vezi definitia »

CHELĂREÁSĂ, chelărese, s. f. Soția chelarului; femeie care îndeplinea funcția de chelar; chelăriță. – Chelar + suf. -easă. Vezi definitia »

ATMOSFÉRĂ, (II) atmosfere, s. f. I. 1. Înveliș gazos care înconjură pământul; aerul pe care îl respiră cineva. ♦ Fig. Mediul social înconjurător; ambianță. 2. Fig. Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. ◊ Expr. A face atmosferă = a crea o anumită stare de spirit în legătură cu o persoană, cu un scop urmărit etc. II. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Fr. atmosphère (< gr.). Vezi definitia »

TANGÉNTĂ s.f. Dreaptă care atinge o curbă într-un singur punct. ♦ Funcție trigonometrică a unui unghi egală cu câtul dintre sinusul și cosinusul acelui unghi. ◊ (Fig.) În (sau prin) tangentă = tangențial. [< fr. tangente]. Vezi definitia »

legătuiálă (legătuínță), s.f. (pop.) acord, pact, înțelegere, angajament. Vezi definitia »