ÎNCREȚITÚRĂ, încrețituri, s. f. Partea încrețită a unui obiect; cută, creț. ♦ Cută pe piele; zbârcitură, rid. – Încreți + suf. -tură. Vezi definitia »

póltină, póltine, s.f. (înv.) poltinic (v.). Vezi definitia »

NÉFĂ s. f. navă (3); spațiu între două rânduri de coloane, într-o biserică. (< fr. nef) Vezi definitia »

CAPSÉLĂ s.f. (Bot.) 1. Plantă din familia cruciferelor, cunoscută sub numele de traista-ciobanului. 2. Siliculă de forma acestei plante. [< fr. capselle, cf. lat. capsella]. Vezi definitia »

HÚRTĂ s. f. (Reg.; în loc. adv.) Cu hurta = cu grămada, cu toptanul. La hurtă = la întâmplare, fără alegere. [Var.: vúrtă s. f.] – Din ucr. hurt. Vezi definitia »