ACORDÁ, (1, 2) acórd, (3) acordez, vb. I. Tranz. 1. A da (cu îngăduință, cu grijă, cu atenție, cu bunăvoință); a oferi; a atribui. 2. A stabili acordul gramatical. 3. A regla frecvența unui aparat, a unui sistem fizic etc., astfel încât să fie egală cu frecvența altui aparat, sistem fizic etc. ♦ A aduce tonurile unui instrument muzical la aceeași înălțime. – Din fr. accorder. Vezi definitia »

CARADA, Eugeniu (1836-1910, n. Craiova), publicist, economist și om politic român. A colaborat la „Timpul” (1853-1870) și la „Românul” (1857-1871). A contribuit la înființarea Băncii Naționale A României. Unul dintre conducătorii grupului brătienist („Oculta”) din Partidul Național-Liberal. Piese de teatru, versuri. Vezi definitia »

CUFUNDÁ, cufúnd, vb. I. 1. Refl. și tranz. A intra sau a face să intre într-un lichid sau într-o materie moale; a (se) afunda, a (se) adânci, a (se) scufunda. 2. Refl. A intra în adânc; a dispărea (undeva). ♦ A prezenta o adâncitură. ♦ (Despre ochi) A fi înfundat în orbite. ♦ (Poetic) A se pierde (în umbră, în întuneric etc.). ♦ Fig. (Despre aștri) A trece dincolo de orizont; a apune (după linia orizontului). ♦ (Despre pământ) A se prăbuși. 3. Refl. Fig. A se lăsa absorbit de o activitate, de somn etc. 4. Tranz. Fig. (Rar) A compromite, a distruge. [Var.: (înv.) acufundá vb. I] – Lat. confundare. Vezi definitia »

ELUDÁ vb. tr. a ocoli, a evita intenționat, a ignora în mod voit. (< fr. éluder, lat. eludere) Vezi definitia »

CORODÁ vb. I. tr. 1. (Despre agenți chimici) A roade, a degrada unele materiale, metale etc. 2. (Poligr.) A pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu ajutorul unei soluții corosive. 3. (Text.) A decolora pe anumite porțiuni o țesătură în vederea obținerii unor desene; a ronja. [< fr. corroder]. Vezi definitia »