Definita cuvantului acrescământ
ACRESCĂMẤNT s.n. (Jur.) Creștere a dreptului unei persoane la o succesiune, ca urmare a înlăturării de la această succesiune a altor persoane sau a renunțării lor. [După fr. accroissement, de la crește].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu acrescământ
RELEVMÉNT s. n. unghi format între o direcție de referință și direcția spre un reper. (< fr. relèvment) Vezi definitia »
EXPECTORÁNT, -Ă adj., s.n. (Medicament) care ușurează expectorația. [Cf. fr. expectorant]. Vezi definitia »
FLAMBOIÁNT adj. n. Stil flamboiant = formă particulară a stilului gotic (sec. XV), care se caracterizează printr-o boltă de ogive, arcele pierzându-se direct în stâlp fără a se sprijini pe un capitel. [Pron. -bo-iant (în DEX flamboaiant). / < fr. flamboyant]. Vezi definitia »
savánt (savánți), s. m. – Înțelept, erudit. Fr. savant. – Der. savantlîc, s. n. (erudiție). Vezi definitia »
CONȘTIÉNT, -Ă adj. 1. Care are conștiința trează, care își dă seama de realitatea unui fapt, a unui lucru. 2. Care își dă seama de posibilitățile proprii, de rolul care îi revine în societate. // s.n. (Fil.) Categorie care exprimă ceea ce omul înfăptuiește în conformitate cu un anumit scop. [Pron. -ști-ent. / < fr. conscient]. Vezi definitia »