PROCUMBÉNT, -Ă adj. (Despre tulpină) Care stă culcată pe pământ, având numai vârful îndreptat în sus. [< lat. procumbens]. Vezi definitia »

AȘEZĂMẤNT, așezăminte, s. n. Instituție creată pentru o activitate de folos obștesc. ◊ Așezământ cultural (sau de cultură) = instituție care duce o acțiune organizată de propagare a culturii. – Așeza + suf. -(ă)mânt. Vezi definitia »

ACOMPANIAMÉNT, acompaniamente, s. n. Însoțirea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument cu altă melodie, în armonie cu cea dintâi, cântată din gură, dintr-un instrument sau dintr-un grup de instrumente. [Pr.: -ni-a-] – După fr. accompagnement. Vezi definitia »

OPINÉNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care opinează. (< fr. opinant) Vezi definitia »

buzeránt (buzeránți), s. m. – Pederast. Mag. buzeráns (DAR), din it. buggerone (‹ Bulgarus), cf. REW 1383. În Trans. Vezi definitia »