absént, -ă adj. 1. care lipsește de undeva. 2. (fig.) distrat; preocupat. (< fr. absent, lat. absens) Vezi definitia »

INSTÁNT adj. inv. instantaneu, rapid. ◊ (despre mâncăruri, băuturi) care se prepară repede, fără fierbere, prin dizolvare. (< engl. instant) Vezi definitia »

Element prim de compunere savantă, cu semnificația de 10 la puterea -15 Vezi definitia »

COOCUPÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care ocupă (ceva) împreună cu una sau mai multe persoane. [Pron. co-o-. / cf. fr. cooccupant]. Vezi definitia »

TELECURSÁNT s. m. cel care urmărește un curs transmis la televiziune. (< tele² + cursant) Vezi definitia »