XILOFÓN s. n. instrument muzical de percuție din lamele de lemn, diferite ca dimensiuni și esență, care se lovesc cu două baghete (ciocănele) de lemn, de sticlă sau de metal. (< fr. xylophone) Vezi definitia »

SPOROGÓN s.m. Reproducător cu spori, care se găsește, de exemplu, la mușchiul-de-pământ. [< fr. sporogone, cf. gr. spora – sămânță, gonos – naștere]. Vezi definitia »

TELSÓN s.n. (Biol.) Ultimul segment abdominal, la crustacee. ♦ Segment terminal al cozii scorpionilor, care poartă acul veninos. [< fr. telson]. Vezi definitia »

CAMERTÓN, camertonuri, s. n. Instrument format dintr-un tub sonor, care, prin suflare, emite nota „la”(sau din patru tuburi „sol”, „la”, „re”, „mi”), folosit la acordarea instrumentelor muzicale. – Din germ. Kammerton. Vezi definitia »

HOMOCARIÓN s. m. celulă cu nuclee genotipic identice. (< germ. Homokaryon) Vezi definitia »