CORNICULÁR s.m. Soldat roman atașat pe lângă un centurion sau un tribun. [< lat. cornicularius]. Vezi definitia »

PĂRETÁR, păretare, s. n. 1. Covor mic, bucată de pânză brodată, hârtie cu desene etc. care se pune pe perete, în casele țărănești, în scop decorativ. 2. Poliță fixată de un perete. 3. Fiecare dintre stâlpii care susțin streașina casei. – Perete + suf. -ar. Vezi definitia »

INSTRUMENTÁR s. n. totalitatea instrumentelor într-o anumită activitate. (< fr. instrumentaire) Vezi definitia »

CONSULÁR, -Ă adj. referitor la consul sau la consulat. ♦ corp ~ = totalitatea consulilor (3) dintr-o țară. (< fr. consulaire, lat. consularis) Vezi definitia »

păvăzár, păvăzári, s.m. (înv.) meșter care făcea paveze. Vezi definitia »