CONVOCAȚIÚNE s.f. Convocare. [Cf. lat. convocatio, fr. convocation]. Vezi definitia »

înfocăciúne s.f. (înv.) aprindere, înfocătură. Vezi definitia »

CORECȚIÚNE s.f. v. corecție. Vezi definitia »

DERIZIÚNE s.f. (Rar) Luare în râs, în derâdere, bătaie de joc. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. dérision, lat. derisio]. Vezi definitia »

DEȚÍNE vb. III. tr. 1. A avea în stăpânire sau în păstrare un bun material. ♦ A ocupa o funcție, un post. 2. A lipsi pe cineva de libertate personală; a ține la arest. [P.i. dețin, conj. -nă, var. deținea vb. II. / după fr. détenir]. Vezi definitia »