INJÉCȚIE s.f. 1. Introducere forțată cu seringa a unei substanțe lichide în corp; (p. ext.) lichidul astfel introdus. 2. Introducere sub presiune a combustibilului în camera de ardere a unui motor. 3. (Mat.) Funcție injectivă. 4. (Geol.) Pătrundere sub presiune a unei magme în zonele cele mai adânci ale scoarței terestre. [Gen. -iei, var. injecțiune s.f. / cf. fr. injection]. Vezi definitia »

IZOSTAZÍE s.f. (Geol.) Teorie potrivit căreia între diversele compartimente ale scoarței terestre ar exista un echilibru relativ datorită diferențelor de densitate ale materialelor lor. [< fr. isostasie, cf. gr. isos – egal, stasis – așezare]. Vezi definitia »

HIPOTROFÍE s. f. dezvoltare insuficientă a unui organ sau țesut. (< fr. hypotrophie) Vezi definitia »

EUTEXÍE s. f. fenomen prezentat de un amestec a cărui temperatură de fuziune constantă este mai joasă decât cea a altui amestec. (< fr. eutexie) Vezi definitia »

CLINOTERAPÍE s.f. Tratament al bolilor prin repaus la pat. [Gen. -iei. / < fr. clinothérapie, cf. gr. kline – pat, therapeia – tratament]. Vezi definitia »