MINIBÚZ s. n. microbuz. (< fr. minibus) Vezi definitia »

TROLEIBÚZ s.n. Vehicul cu tracțiune electrică, care circulă fără șine, folosit pentru transportul în comun al călătorilor. [Pron. -lei-buz. / < fr., engl. trolleybus]. Vezi definitia »

TOPÚZ, topuzuri, s. n. Buzdugan cu capul îmbrăcat în argint și bătut cu nestemate, care, împreună cu sabia, tuiul și calul împărătesc, constituia simbolul învestiturii domnești conferite de sultan. ◊ Loc. adv. (Pop.) Cu topuzul = cu sila, cu forța; cu brutalitate. ♦ Măciucă scurtă conferită de domn marilor demnitari; p. gener. buzdugan. [Pl. și: topuze] – Din tc. topuz. Vezi definitia »

șoltúz (-úji), s. m. – Conducătorul unui oraș, primar în Mold. Germ. Schultheiss, prin intermediul pol. szołtys mag. soltész (Cihac, II, 391), cf. it. sculdascio (Battisti, V, 3430). Vezi definitia »

AUTOBÚZ, autobuze, s. n. Automobil cu caroseria închisă sau parțial decapotabilă, suspendat pe șase până la zece roți pneumatice, întrebuințat pentru transportul urban sau interurban în comun al unui număr mare de pasageri. [Pr.: a-u-. – Var.: autobús s. n.] – După fr. autobus. Vezi definitia »