OPTOMETRÍE s. f. parte a opticii care studiază defectele de vedere, precum și corectarea lor. (< fr. optométrie) Vezi definitia »

TENOTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a unui tendon. (< fr. ténotomie) Vezi definitia »

ABULÍE, abulii, s. f. Boală psihică caracterizată prin slăbirea voinței. – Fr. aboulie (<gr.). Vezi definitia »

DROMOTERAPÍE s. f. folosirea terapeutică a mișcărilor în mers, a celor care presupun gimnastică respiratorie și pentru ameliorarea circulației sangvine. (< fr. dromothérapie) Vezi definitia »

DIAFONÍE s. f. 1. trecere a unui semnal de pe o cale de transmisiune pe o altă cale. 2. acord muzical în care un sunet este susținut de octava, cvarta sau cvinta corespunzătoare acestuia. 3. muzică veche pe două voci. (< fr. diaphonie) Vezi definitia »