CONVÚLSIE s. f. 1. contracție involuntară, bruscă și repetată a mușchilor; spasm. 2. (fig.) frământare, zvârcolire. (< fr. convulsion, lat. convulsio) Vezi definitia »

STEREOTAXÍE s. f. metodă de identificare radiologică a unor structuri nervoase, a unei tumori, în neurochirurgie. (< fr. stéréotaxie, engl. stereotaxis) Vezi definitia »

SUPRAOVULÁȚIE s. f. creștere artificială a fecundității la femelele domestice prin aplicarea judicioasă de hormoni sexuali. (< fr. superovulation) Vezi definitia »

EUPRAXÍE s.f. (Med.) Capacitate de a executa mișcări coordonate. [Gen. -iei. / < fr. eupraxie, cf. gr. eu – bine, praxis – acțiune]. Vezi definitia »

MAGNETOTERAPÍE s. f. fizioterapie cu ajutorul magneților. (< fr. magnétothérapie) Vezi definitia »